Cula Cuțui
În Oltenia ocolită de marile rute turistice ale României, culele vechilor boieri așteaptă să își deschidă porțile pentru călătorii care caută locuri autentice și istorii de demult.
Zurbagii bejeniți, bașbuzuci și manafi puși pe jaf, tâlhari, lotri și haiduci fără căpătâi, pazvangii din Vidin și cârjalii din Ada Kaleh, turci, turciți și ghiauri.
Laolaltă, buni de ocnă, de ștreang și de glonț. Au lăsat în urmă fum de flintă slobozită, scrum de casă arsă și jale necuprinsă prin satele Olteniei.
Din para focului s-au ridicat culele cele albe – turnuri de zid gros, clădite de boiernașii locului, ca să stea stavilă în calea cetelor. Erau vremurile tulburi ale sfârșitului de veac XVIII și începutul celui următor. Țara s-a mai așezat de atunci, pe măsură ce pazvangiii și cârjaliii au intrat din lexicul primejdiei imediate în dicționarul de arhaisme, ca termeni nemaiauziți pentru soldați rătăcitori, în slujba pașalelor de la sud de Dunăre. Și culele s-au schimbat.
După 1990, unele au fost retrocedate, altele sunt în continuare în proprietatea statului, funcționând ca muzee sau așteptând alte vremuri, mai bune.Mergând spre sud de la Târgu-Jiu,
în județul Mehedinți, un indicator maro arată lapidar spre cula din Broșteni.
Cula Cuțui din localitate a fost retrocedată doamnei O.Socol, medic veterinar din Drobeta Turnu-Severin, urmașa boierilor care au ridicat cula.
La prima vedere, casa-cetățuie pare o clonă a culei Cornoiu de la Curtișoara. Masivă și albă, cu plan dreptunghiular, se ridică la fel, ca o prelungire organică, din câmpia albă care o înconjoară.Înăuntru, familia Socol a construit cu mult efort și dragoste un muzeu al familiilor boierești Cuțui și Cernăianu , cu care primii au ajuns să se înrudească îndeaproape. Deși masivă pe exterior, în interior, Cula Cuțui nu este mai mare decât o casă obișnuită, cu trei camere la etaj, și o pivniță largă, la parter. Un cerdac cu coloane, la etaj, și o cameră „secretă”, în spatele beciului, întregesc ansamblul.
Surse: Povești cu Albe ca Zăpada - BOGDAN STANCIU
Cula Cuțui , reședință fortificată a boierilor din Broșteni a fost construită în 1815 de către Ghiță Cuțui pe locul unei construcții mai vechi a familiei sale.
De proporții mai reduse, cula se incadrează în acest tip de construcții de proveniență balcanică. Cula are un parter cuprinzând beciul și un etaj accesibil printr-o scară interioară, are o singură ușa de lemn ușor de baricadat. Zidurile groase, uneori de peste un metru ferestrele reduse la simple metereze, dispuse pentru un cât mai larg câmp de tragere,un foișor, un pridvor de pe stâlpi asigurând supravegherea zonei. În general elementele constructive fiind preferate a avea o bine definită funcție utilitară, aspectul artistic fiind secundar.
Parterul este format dintr-un beci larg. El are intrarea pe latura de sud-est printr-o ușa masivă, complet restaurată. Zidurile sunt groase de 1-1.10m din cărămizi bine arse de dimensiuni 26/13/16 cm. Beciul are o boltă cilindrică susținută de cinci arcuri. Accesul la etaj se făcea printr-o scară cu 20 de trepte din lemn de stejar, ce comunica cu pridvorul de unde se putea intră în încăperile etajului. Sub scară se află o mică încăpere cu acces din beci printr-o ușa scundă. Intrarea era apărată de două guri de tragere dintre care una se află în dreptul scării cu direcția de tragere oblică și în jos, iar cea de a două la etaj, cu direcția de tragere în jos.
Etajul are ziduri groase de 90 cm. Acesta cuprinde pridvorul și patru încăperi diferit dimensionate care nu comunica între ele. Pridvorul are șase arcade pe latura principala și una pe latura nord-vest. Sunt arcade trilobate care se sprijină pe coloana de zidărie, îngroșate în partea inferioară. Parapetul este prevăzut cu două guri de tragere în direcție oblică și în jos
În exterior decorația este simplă, constând de îngroșarea chenarelor de zidărie, a delimitării panourilor din dreptul parapetului și a existenței coloanelor foișorului. Monumentul nu are inscripții, iar meșterii zidari nu se cunosc.
Astăzi monumentul este restaurat, într-o formă identică construcției originale de către familia Socol , descendenți ai familiei Cuțui .
Surse: Monografia Comunei Broșteni - CĂPĂȚÎNĂ VICTOR
